AI în instanță: amendă, obligație de declarare și o întrebare pentru Moldova

Federația Rusă a amendat o companie pentru documente AI false și a lansat cel mai amplu audit național al practicii cu AI din istoria sa juridică. India a mers mai departe și a propus obligația de declarare. Moldova privește deocamdată de pe margine.

 

Federația Rusă: prima amendă pentru AI

Pe 18 mai 2026, Curtea de Arbitraj a Districtului Vest-Siberian a creat un precedent care a circulat rapid în mediile juridice: o companie a fost amendată cu 50.000 de ruble, echivalentul a aproximativ 500 de euro, pentru că avocații săi au depus o cerere de recurs conținând referințe la dosare inexistente și citate din hotărâri inventate de o rețea neuronală.

Documentul fusese generat cu ajutorul AI și depus fără nicio verificare. Instanța a calificat fapta drept lipsă de respect față de instanță.

„Utilizarea inteligenței artificiale nu constituie prin sine o încălcare. Responsabilitatea pentru conținutul documentului, inclusiv pentru veridicitatea informațiilor, revine în întregime persoanei care l-a depus.”

După această decizie controversată care a stârnit ample discuții în spațiul public, Curtea Supremă a Federației Ruse a intervenit prompt cu clarificări oficiale, adoptând Hotărârea Plenului nr. 15 din 21 mai 2026 „Cu privire la pregătirea cauzelor civile pentru judecată”, prin care a fost reglementată obligația participanților la proces de a informa instanța atunci când prezintă informații despre fapte obținute cu ajutorul tehnologiilor de inteligență artificială.

Documentul prevede că persoanele participante la proces care depun în instanță date sau informații generate ori obținute prin utilizarea inteligenței artificiale trebuie să comunice expres acest lucru instanței. Scopul acestei obligații este de a asigura transparența procesului judiciar și de a permite evaluarea corespunzătoare a fiabilității informațiilor prezentate.

Întrebările pe care le evită toată lumea

Hotărârea Plenului a ridicat numeroase semne de întrebare.

Prima întrebare: cum dovedești că un text a fost generat de AI dacă autorul nu recunoaște? Nu există deocamdată o metodă criminalistică unanim acceptată. Detectoarele de AI au rate de eroare semnificative și nu constituie probe în sine. În cazul rus, AI-ul s-a trădat singur prin referințe la dosare care pur și simplu nu există în nicio bază de date. O generare mai atentă, urmată de o verificare minimă, ar fi trecut neobservată.

A doua întrebare: ce sarcină procesuală îndeplinește obligația de a declara utilizarea inteligenței artificiale la redactarea actelor procedurale? Dacă documentul este corect, argumentele sunt valide, iar faptele și jurisprudența au fost verificate, simpla mențiune că la redactare a fost folosit un instrument AI nu schimbă cu nimic valoarea juridică a actului. Instanța nu judecă modul în care a fost tastat textul, ci conținutul lui.

A treia întrebare, probabil, cea mai incomodă: dacă argumentele juridice inserate într-un act procedural cu ajutorul inteligenței artificiale sunt autentice, verificabile și nu reprezintă informații inventate, în ce mod poate fi calificată această situație drept lipsă de respect față de instanță? Și, mai ales, în ce constă pretinsa furnizare de informații false către instanță?

Din perspectivă procesuală, obligația unei asemenea declarații ridică mai multe întrebări decât oferă răspunsuri. Ea nu facilitează administrarea probelor, nu ajută la stabilirea faptelor și nu influențează aprecierea argumentelor juridice. În schimb, creează impresia că utilizarea AI-ului ar reprezenta, prin ea însăși, un risc procesual sau o circumstanță relevantă pentru soluționarea cauzei.

 

India: obligația de declarare

Curtea Supremă a Indiei a publicat în iunie 2026 un proiect de regulament care merge pe o logică diferită. Nu sancționează folosirea AI - o permite explicit pentru redactare, cercetare juridică, traducere și managementul dosarelor. Dar impune o obligație de transparență: orice document pregătit cu ajutorul AI trebuie declarat ca atare la momentul depunerii.

Regulamentul precizează, de asemenea, că materialele generate de AI nu pot fi prezentate ca sursă independentă de probă fără declararea naturii lor. Logica e simplă: nu AI-ul e problema, ci lipsa de onestitate față de instanță în privința sursei.

Două abordări, același răspuns la aceeași realitate: AI-ul e deja în procese, indiferent dacă vorbim despre el sau nu.

 

Moldova: tăcere, nu prudență

Nu există cadru legislativ, nu există practică judiciară, nu există nici măcar o discuție publică despre AI în procesele din Republica Moldova. Dar asta nu înseamnă că fenomenul lipsește.

Avocații din Moldova folosesc deja instrumente AI pentru redactare și cercetare. Clienții folosesc AI ca să înțeleagă contracte, să formuleze cereri, să se pregătească pentru negocieri. Instanțele vor vedea în curând efectele - și abia atunci va apărea reglementarea, reactivă, ca de obicei.

 

Acest articol are scop informativ și nu constituie consultanță juridică.

Sursele utilizate: Арбитражный суд Западно-Сибирского округа, Определение din 14 mai 2026, Dosarul nr. А27-7831/2025; Верховный суд РФ, comunicat oficial 27 mai 2026; Supreme Court of India, Draft Regulations for Use of Artificial Intelligence in Courts, 2026; Fontanka.ru, Vedomosti, RAPSI, mai 2026.