Ce prevede proiectul nr. 352 privind compensarea victimelor infracțiunilor, aprobat în prima lectură la 24 septembrie 2026

Parlamentul a aprobat în prima lectură, la 24 septembrie 2026, proiectul de lege cu privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor (nr. 352): 78 de voturi pentru, niciunul contra, 14 deputați prezenți nu au votat. Potrivit textului prezentat de Guvern, pentru anumite categorii de victime statul ar compensa 70% din prejudiciul calculat, în limita unui plafon exprimat în salarii medii lunare pe economie. Proiectul nu este încă lege: pentru a deveni lege, trebuie adoptat în lectura finală. Textul poate fi modificat până atunci.

Cadru

Autor: Guvernul, care l-a aprobat la 22 septembrie 2026. Elaborat de Ministerul Justiției. Proiectul ar înlocui Legea nr. 137/2016, transpune Directiva 2004/80/CE și parțial Directiva 2012/29/UE. Ar intra în vigoare la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la UE. Până atunci se aplică Legea nr. 137/2016.

Potrivit amendamentului AC nr. 98, analiza Consiliului Europei din 2024 a reținut că nu fuseseră formulate cereri pentru compensația financiară acordată de stat, iar evaluarea ex-post din 2025 a consemnat că nu s-au înregistrat cazuri de acordare a compensațiilor în baza Legii nr. 137/2016.

Servicii de suport

Textul Guvernului prevede consiliere informațională, asistență psihologică, medicală, adăpost și asistență juridică garantată de stat. Nevoile se stabilesc printr-o evaluare individuală.

• Statutul de victimă se confirmă cu plângerea sau cu alt act procedural. În situații urgente sau când actele lipsesc temporar, accesul la servicii se acordă pe baza unei declarații pe propria răspundere, pe o perioadă limitată, cu posibilitate de prelungire.
• Asistența psihologică din contul statului se acordă victimelor din categoriile prevăzute pentru compensație și este limitată în timp; pentru copii perioada este mai lungă. Alte victime pot primi asistență contra plată.
• Asistența juridică garantată de stat se acordă indiferent de venit anumitor categorii de victime: victimele torturii, copiii, victimele violenței în familie, ale infracțiunilor sexuale și ale traficului de persoane, victimele persecutate și persoanele cu dizabilități severe sau accentuate.

Compensația financiară

Textul Guvernului enumeră categoriile de victime care au dreptul la compensație: infracțiuni cu violență împotriva vieții sau sănătății, contra libertății, cinstei și demnității, privind viața sexuală, violența în familie, traficul de organe, țesuturi și celule, copii victime, victime persecutate.

Victimă persecutată: persoană ale cărei drepturi și libertăți fundamentale au fost încălcate prin măsuri ilegale de constrângere, privare de libertate, tragere la răspundere penală, condamnare, confiscare sau deposedare de bunuri ori prin tortură, tratament inuman sau degradant, săvârșite în regiunea transnistreană de structuri aflate în afara controlului efectiv al autorităților Republicii Moldova.

Compensația se acordă, în principiu, pentru fapte săvârșite pe teritoriul Republicii Moldova. Ea acoperă, între altele, cheltuielile medicale, bunurile distruse sau luate, pierderea capacității de muncă, înmormântarea și prejudiciul moral.

Condiții, cumulativ:

1. există un act definitiv de constatare a infracțiunii;
2. cererea se depune în 3 ani de la data la care actul a devenit definitiv;
3. hotărârea civilă nu a fost executată integral sau făptuitorul nu are mijloace, este insolvent ori dispărut;
4. prejudiciul nu a fost acoperit din alte surse.

Dacă făptuitorul nu este identificat, nu se cere act definitiv, iar termenul de 3 ani curge din data la care ordonanța de suspendare a urmăririi penale rămâne definitivă.

Nu primește compensație cine a participat de bunăvoie la infracțiune, a contribuit intenționat la prejudiciu, a dat cu bună-știință declarații mincinoase sau a refuzat intenționat să ajute la descoperirea faptei. Textul prevede excepții, între care copiii victime.

Procedura

Cererea se depune la Ministerul Justiției. O comisie interinstituțională (Justiție, Muncă și Protecție Socială, Finanțe) o examinează în 30 de zile. Ministrul justiției emite ordinul, care poate fi contestat în contencios administrativ. Plata o face Ministerul Finanțelor. Statul se subrogă în drepturile victimei față de făptuitor.

Infracțiuni comise în alt stat UE

Victimele unei infracțiuni intenționate comise cu violență într-un alt stat membru UE, cu domiciliul sau reședința în Republica Moldova, depun cererea la autoritatea acelui stat, direct sau prin Ministerul Justiției.

Avizul anticorupție

CNA (raport nr. ELO26/11816 din 26.08.2026) a indicat patru riscuri: limitele controlului ministrului asupra deciziei comisiei, titularul inițiativei declarațiilor suplimentare în instanță, termenul „primește” plângerea fără obligația de înregistrare, criteriile de selectare a organizațiilor necomerciale.

Avizul juridic al Parlamentului

Direcția generală juridică a Secretariatului Parlamentului a notat că proiectul generează impact asupra bugetului de stat, prin extinderea categoriilor de beneficiari, a prejudiciilor eligibile pentru compensație și a accesului la asistență psihologică, asistență juridică garantată de stat și servicii de adăpost. Direcția a formulat și observații de tehnică legislativă, între care: corelarea termenului de examinare a cererii cu Codul administrativ, caracterul motivat al deciziei comisiei, suprapunerea normei despre neimpozitare cu Codul fiscal și clarificarea mecanismului de informare a victimei despre eliberarea condamnatului. Oportunitatea proiectului o apreciază Parlamentul în plen.

Propuneri ale comisiilor parlamentare

Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică a propus majorarea plafonului compensației, cote și plafoane diferite după gravitatea infracțiunii și un mecanism tranzitoriu.

Amendamente depuse după prima lectură

La 1 octombrie 2026, deputații au depus la Comisia juridică 11 amendamente la proiect. Ele propun, între altele: acces la servicii de suport și asistență psihologică pentru copilul martor al violenței în familie, indiferent de calitatea procesuală; asistență juridică garantată de stat pentru întreaga procedură de obținere a compensației; informarea din oficiu a persoanelor care pot cere compensația; depunerea cererii în format electronic sau la organul de urmărire penală; reducerea numărului de acte cerute victimei; excluderea normei despre neimpozitarea compensației, care este reglementată de Codul fiscal. Amendamentele nu sunt adoptate. Niciunul dintre cele 11 amendamente enumerate mai sus nu modifică cuantumul compensației.

Surse: proiectul de lege nr. 352 din 22.09.2026 (textul Guvernului); rezultatul votului în lectura I din 24.09.2026 (portalul Parlamentului); amendamentele AC nr. 93–102 și LI nr. 01/21 din 01.10.2026; raportul de expertiză anticorupție nr. ELO26/11816 din 26.08.2026; avizul Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului; rapoartele comisiilor parlamentare, lectura I; sinteza ședinței plenare din 24.09.2026 (Promo-LEX).

Conținutul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică.