Digitalizarea justiției din Republica Moldova: ce se schimbă pentru cei implicați într-un proces

Digitalizarea justiției din Republica Moldova: ce se schimbă pentru cei implicați într-un proces

Pentru mulți dintre noi, o ședință de judecată încă înseamnă un drum, o sală de așteptare și ore pierdute între citație și pronunțare. Această realitate începe să se schimbe. Guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect de lege care extinde semnificativ utilizarea instrumentelor digitale în instanțele de judecată, iar proiectul se află acum în procedură parlamentară.

Ca practicieni care lucrăm zilnic cu dosare, citații și termene, considerăm util să explicăm clar ce prevede acest proiect, ce înseamnă deja în practică și ce rămâne neschimbat - pentru că digitalizarea schimbă canalul prin care se face justiție, nu și drepturile celor implicați.

Ce prevede proiectul de lege

Proiectul, intitulat oficial Lege privind modificarea unor acte normative (digitalizarea unor proceduri judiciare) (numărul unic de identificare 406/MJ/2026), a fost elaborat de Ministerul Justiției și extinde utilizarea instrumentelor digitale nu doar la nivel general, ci prin modificarea a șase acte normative: Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, Codul de procedură civilă, Legea nr. 71/2007 cu privire la registre, Codul contravențional, Legea insolvabilității nr. 149/2012 și Codul administrativ.

Modificările vizează trei paliere principale ale procesului judiciar:

Citarea participanților și comunicarea actelor de procedură. Instanțele vor putea accesa, prin platforma de interoperabilitate de stat, datele necesare pentru citarea părților și transmiterea actelor, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Ședințele de judecată prin videoconferință. Proiectul simplifică organizarea ședințelor la distanță, inclusiv în format hibrid - unele părți fizic în sală, altele conectate online. Se stabilesc și reguli clare pentru verificarea identității participanților conectați de la distanță, un aspect esențial pentru menținerea garanțiilor procesuale. Un detaliu important: dacă apar deficiențe tehnice neimputabile participantului, legea prevede expres că acestea nu pot atrage sancțiuni procedurale - o garanție concretă, nu doar declarativă, pentru dreptul la apărare.

Depunerea electronică a documentelor. Categoriile de participanți obligate să depună cereri și acte procesuale exclusiv în format electronic sunt: autorități publice, persoane juridice, întreprinzători individuali, persoane care exercită profesii juridice, precum și persoane fizice asistate de avocat. Pentru celelalte persoane fizice, depunerea electronică nu este obligatorie - ceea ce înseamnă că digitalizarea completă a procesului se aplică, în această etapă, în primul rând celor reprezentați de un avocat.

Toate aceste modificări se leagă de extinderea sistemului informatic e-Dosar judiciar și a Programului integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), care ar urma să devină platforma principală a procedurilor judiciare din Moldova.

De ce contează, practic

Dincolo de textul de lege, efectul practic e simplu: mai puțin drum, mai puțin timp mort, acces mai rapid la actele dosarului. Un exemplu concret din activitatea noastră recentă - am participat prin videoconferință la o ședință a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina. Experiența confirmă că instrumentul e util: reduce timpul de deplasare fără să afecteze calitatea reprezentării sau capacitatea de a interveni în ședință.

Pentru cetățeni, avantajul e și mai vizibil în cazurile în care o parte a procesului se află într-o altă localitate sau chiar în altă țară - nu mai este nevoie de deplasare fizică pentru fiecare termen.

Ce nu se schimbă

Digitalizarea procedurilor nu înseamnă o justiție „mai rapidă cu orice preț” sau o relaxare a rigorii procesuale. Dreptul la apărare rămâne garantat de Constituție (art. 26 alin. (1)), indiferent de canalul prin care se desfășoară o ședință. Regulile de identificare a participanților la distanță, introduse tocmai prin acest proiect, arată că legiuitorul a avut în vedere exact acest risc - menținerea garanțiilor procesuale într-un format nou.

Pentru avocat, digitalizarea nu înseamnă mai puțină pregătire. Un dosar citit prin ecran cere aceeași atenție ca unul citit pe hârtie.

Stadiul actual

La momentul redactării acestui articol, proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și se află în procedură parlamentară. Chiar și după adoptarea finală, legea va intra în vigoare abia la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial - deci există un termen de grație înainte de aplicarea efectivă. Vom actualiza acest articol pe măsură ce proiectul avansează spre adoptare finală.

Concluzie

Digitalizarea justiției din Moldova nu este o promisiune abstractă - este deja un proces în desfășurare, cu efecte practice vizibile în activitatea instanțelor și a avocaților. Pentru cei implicați într-un proces, principalul beneficiu este accesul: mai puține deplasări, mai multă claritate în comunicarea cu instanța. Pentru noi, rigoarea rămâne aceeași - indiferent dacă dosarul se citește pe hârtie sau pe ecran.

Acest conținut are scop informativ și nu constituie consultanță juridică. 

Вернуться к блогу

Контактная форма