Proceduri simplificate privind moștenirea din 2026: ce se schimbă și ce trebuie să știi

Începând cu 1 aprilie 2026, în Republica Moldova intră în vigoare o serie de modificări importante care schimbă modul în care se deschide și se acceptă moștenirea. Legea nr. 251 din 10 iulie 2025, publicată în Monitorul Oficial la 6 august, vine cu un obiectiv clar: mai puțină confuzie, mai multă protecție pentru moștenitori și reguli mai previzibile.
La prima vedere, procedurile par mai simple. În realitate, ele devin mai clare, dar și mai stricte. Iar dacă nu sunt respectate corect, pot apărea probleme serioase.
În practică, foarte multe persoane pierdeau termenul de acceptare a moștenirii sau acționau după reguli vechi, crezând că simpla folosire a bunurilor înseamnă acceptare. De aici apăreau conflicte, dosare blocate la notar sau chiar litigii în instanță.
Noile reguli vin tocmai să elimine aceste situații și să stabilească un mecanism mai clar, mai sigur și mai ușor de aplicat.
Una dintre cele mai importante modificări este extinderea termenului de acceptare a moștenirii. Din 2026 termenul va fi de 12 luni de la data decesului.
Pare un avantaj. Și este. Dar vine cu o responsabilitate clară: dacă nu acționezi în acest termen, riști să pierzi dreptul la moștenire.
O schimbare esențială este legată de modul în care se acceptă moștenirea.
Moștenirea nu mai este considerată acceptată automat. Nu mai este suficient să locuiești în apartament sau să folosești bunurile. Este necesar un act clar.
Moștenitorul trebuie să depună o declarație de acceptare a moștenirii, în formă autentică, la notar. Aceasta poate fi autentificată la orice notar sau la o altă persoană abilitată.
Există și situația în care acceptarea poate fi demonstrată prin intrarea efectivă în posesia patrimoniului succesoral, însă în practică, cea mai sigură cale rămâne declarația notarială.
Legea aduce o modificare importantă în ceea ce privește poziția soțului sau soției supraviețuitoare.
Acesta este reintegrat în clasa I de moștenitori legali, ceea ce înseamnă o protecție mai mare în cadrul familiei. În plus, pe lângă cota succesorală, soțul supraviețuitor va putea primi mobilierul și obiectele de uz casnic din locuința comună, dacă acestea sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.
În anumite situații, mai ales când nu există copii, soțul sau soția poate ajunge să moștenească întreg patrimoniul.
O altă noutate importantă este posibilitatea ca orice persoană interesată să solicite instanței decăderea din dreptul de moștenitor.
Nu notarul decide acest lucru, ci instanța de judecată, care va analiza dacă există motive pentru a declara un moștenitor nedemn.
Efectele acestei decăderi apar din momentul în care hotărârea judecătorească devine definitivă, ceea ce oferă un cadru mai clar și mai sigur pentru astfel de situații sensibile.
Regula de bază rămâne aceeași: moștenirea poate fi transmisă fie prin lege, fie prin testament.
Totuși, legea păstrează protecția anumitor persoane apropiate ale defunctului. Chiar dacă există un testament, nu pot fi excluși complet din moștenire copiii minori, persoanele inapți de muncă sau părinții aflați în întreținere.
Aceasta este așa-numita rezervă succesorală, care continuă să fie aplicabilă și în noul cadru legal.
În ansamblu, modificările aduc proceduri mai clare și mai bine structurate. Se reduce birocrația, dar crește responsabilitatea moștenitorului.
Dacă până acum unele lucruri se puteau „rezolva din mers”, din 2026 regulile trebuie respectate exact: depunerea cererii, respectarea termenului, identificarea corectă a moștenitorilor.
În caz contrar, apar riscuri reale: pierderea dreptului la moștenire, refuzul deschiderii dosarului succesoral sau litigii care pot dura ani.