Digitalizarea justiției din Republica Moldova: ce se schimbă pentru cei implicați într-un proces
Делиться
Pentru mulți dintre noi,
o ședință de judecată încă înseamnă un drum, o sală de așteptare și ore
pierdute între citație și pronunțare. Această realitate începe să se schimbe.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect de lege care extinde
semnificativ utilizarea instrumentelor digitale în instanțele de judecată, iar
proiectul se află acum în procedură parlamentară.
Ca practicieni care
lucrăm zilnic cu dosare, citații și termene, considerăm util să explicăm clar
ce prevede acest proiect, ce înseamnă deja în practică și ce rămâne neschimbat -
pentru că digitalizarea schimbă canalul prin care se face justiție, nu și
drepturile celor implicați.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul, intitulat
oficial Lege privind modificarea unor acte normative (digitalizarea unor
proceduri judiciare) (numărul unic de identificare 406/MJ/2026), a fost
elaborat de Ministerul Justiției și extinde utilizarea instrumentelor digitale
nu doar la nivel general, ci prin modificarea a șase acte normative:
Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, Codul de procedură
civilă, Legea nr. 71/2007 cu privire la registre, Codul contravențional, Legea
insolvabilității nr. 149/2012 și Codul administrativ.
Modificările vizează trei
paliere principale ale procesului judiciar:
Citarea participanților
și comunicarea actelor de procedură. Instanțele vor putea accesa, prin platforma de
interoperabilitate de stat, datele necesare pentru citarea părților și
transmiterea actelor, cu respectarea legislației privind protecția datelor cu
caracter personal.
Ședințele de judecată
prin videoconferință. Proiectul simplifică organizarea ședințelor la distanță,
inclusiv în format hibrid - unele părți fizic în sală, altele conectate online.
Se stabilesc și reguli clare pentru verificarea identității participanților
conectați de la distanță, un aspect esențial pentru menținerea garanțiilor
procesuale. Un detaliu important: dacă apar deficiențe tehnice neimputabile
participantului, legea prevede expres că acestea nu pot atrage sancțiuni
procedurale - o garanție concretă, nu doar declarativă, pentru dreptul la
apărare.
Depunerea electronică a
documentelor. Categoriile de participanți obligate să depună cereri și acte procesuale
exclusiv în format electronic sunt: autorități publice, persoane juridice,
întreprinzători individuali, persoane care exercită profesii juridice, precum
și persoane fizice asistate de avocat. Pentru celelalte persoane fizice,
depunerea electronică nu este obligatorie - ceea ce înseamnă că digitalizarea
completă a procesului se aplică, în această etapă, în primul rând celor
reprezentați de un avocat.
Toate aceste modificări
se leagă de extinderea sistemului informatic e-Dosar judiciar și a Programului
integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), care ar urma să devină platforma
principală a procedurilor judiciare din Moldova.
De ce contează, practic
Dincolo de textul de
lege, efectul practic e simplu: mai puțin drum, mai puțin timp mort, acces mai
rapid la actele dosarului. Un exemplu concret din activitatea noastră recentă -
am participat prin videoconferință la o ședință a Judecătoriei Orhei, sediul
Rezina. Experiența confirmă că instrumentul e util: reduce timpul de deplasare
fără să afecteze calitatea reprezentării sau capacitatea de a interveni în
ședință.
Pentru cetățeni,
avantajul e și mai vizibil în cazurile în care o parte a procesului se află
într-o altă localitate sau chiar în altă țară - nu mai este nevoie de deplasare
fizică pentru fiecare termen.
Ce nu se schimbă
Digitalizarea
procedurilor nu înseamnă o justiție „mai rapidă cu orice preț” sau o relaxare a
rigorii procesuale. Dreptul la apărare rămâne garantat de Constituție (art. 26
alin. (1)), indiferent de canalul prin care se desfășoară o ședință. Regulile
de identificare a participanților la distanță, introduse tocmai prin acest
proiect, arată că legiuitorul a avut în vedere exact acest risc - menținerea
garanțiilor procesuale într-un format nou.
Pentru avocat,
digitalizarea nu înseamnă mai puțină pregătire. Un dosar citit prin ecran cere
aceeași atenție ca unul citit pe hârtie.
Stadiul actual
La momentul redactării
acestui articol, proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și se află în
procedură parlamentară. Chiar și după adoptarea finală, legea va intra în
vigoare abia la 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial - deci există un
termen de grație înainte de aplicarea efectivă. Vom actualiza acest articol pe
măsură ce proiectul avansează spre adoptare finală.
Concluzie
Digitalizarea justiției
din Moldova nu este o promisiune abstractă - este deja un proces în desfășurare,
cu efecte practice vizibile în activitatea instanțelor și a avocaților. Pentru
cei implicați într-un proces, principalul beneficiu este accesul: mai puține
deplasări, mai multă claritate în comunicarea cu instanța. Pentru noi, rigoarea
rămâne aceeași - indiferent dacă dosarul se citește pe hârtie sau pe ecran.
Acest
conținut are scop informativ și nu constituie consultanță juridică.