Ai ieșit dintr-o operație cu o complicație neașteptată. Sau diagnosticul a venit prea târziu. Sau ți s-a administrat un tratament nepotrivit. Primul gând este „oare se putea evita?”, iar al doilea „ce fac acum?”.

Răspunsul scurt: ai drepturi clare și mai multe căi de acțiune. Contează însă ordinea pașilor.

Ce este o eroare medicală

Legea nr. 263 din 27 octombrie 2005 cu privire la drepturile și responsabilitățile pacientului definește eroarea medicală drept activitatea sau inactivitatea conștientă a prestatorului de servicii de sănătate, soldată cu moartea pacientului sau cu o daună adusă sănătății lui, din imprudență, neglijență sau lipsă de profesionalism (art. 1). În Codul civil, această daună se numește prejudiciu.

Nu orice rezultat nefericit este o eroare. Medicina are riscuri, iar un tratament poate eșua chiar dacă medicul a respectat regulile profesiei. Ceea ce se analizează, de fapt, este dacă regulile și metodele de acordare a asistenței medicale au fost respectate.

Drepturile pe care le ai

Potrivit art. 5 din Legea nr. 263/2005, pacientul are dreptul, printre altele, la:

•           informații complete despre propria sănătate, despre metodele de diagnostic și de tratament, despre riscurile și eficiența lor;

•           opinie medicală alternativă;

•           asistența unui avocat sau a unui alt reprezentant;

•           contestarea acțiunilor medicilor, pe cale extrajudiciară și în instanță;

•           despăgubire pentru daunele aduse sănătății.

Consimțământul: primul lucru de verificat

De regulă, orice intervenție medicală necesită consimțământul pacientului (art. 13). Legea prevede și excepții, de exemplu intervenția de urgență necesară pentru salvarea vieții, când pacientul nu își poate exprima voința. Pentru intervențiile cu risc sporit, adică invazive sau chirurgicale, consimțământul se dă obligatoriu în scris, prin acord informat. Acesta trebuie să explice, pe înțelesul pacientului, scopul intervenției, metodele, riscurile, consecințele posibile și alternativele de tratament.

Dacă ai semnat un formular în grabă, fără explicații, spune-i avocatului. Poate fi un element important.

Pasul 1: cere documentele medicale

Ai acces nelimitat la propriile date medicale, la rezultatele și dosarele investigațiilor, la tratamentele și îngrijirile primite. Poți obține copia oricărei părți din aceste documente, iar la externare ți se eliberează un rezumat scris (art. 11 alin. (4)). Același drept îl are reprezentantul tău legal sau ruda apropiată.

Cere copiile în scris și păstrează dovada înregistrării cererii. Fără documente medicale, situația nu poate fi evaluată corect.

Pasul 2: plângerea extrajudiciară

Plângerea poate fi adresată, după caz, instituției medicale, Ministerului Sănătății, direcției teritoriale de sănătate, organizației de asigurări de sănătate, organizațiilor profesionale ale medicilor sau asociațiilor de pacienți (art. 16 alin. (1)). Ai dreptul la o examinare promptă, justă și eficientă (art. 15 alin. (2)), iar rezultatul ți se comunică.

Dacă nu ești de acord cu decizia, poți apela la comisia independentă de expertiză profesională medicală (art. 16 alin. (4)).

Te poți adresa și direct instanței (art. 17 alin. (1)). Totuși, o plângere scrisă poate clarifica faptele și lasă o urmă documentată.

Pasul 3: instanța civilă

Dacă ai suferit un prejudiciu, poți cere despăgubiri în instanță (Legea nr. 263/2005, art. 17). Codul civil (Legea nr. 1107/2002) prevede ce poți cere:

•           venitul ratat din cauza reducerii capacității de muncă și cheltuielile legate de vătămare, de exemplu pentru tratament, îngrijire și recuperare, adică prejudiciul patrimonial (art. 2028);

•           prejudiciul moral, adică suferințele fizice și psihice, precum și diminuarea calității vieții (art. 19 alin. (3)). El se repară indiferent de existența sau întinderea prejudiciului patrimonial (art. 2036 alin. (2)). Mărimea despăgubirii o stabilește instanța, ținând cont de gravitatea prejudiciului, de gradul de vinovăție și de circumstanțele cazului (art. 2037).

Trebuie să dovedești fapta ilicită (greșeala medicală), vinovăția, prejudiciul și legătura de cauzalitate dintre ele (art. 1998 alin. (1) și art. 2022), de regulă cu ajutorul unei expertize medicale.

Atenție la termen. Regula generală este că acțiunea în reparare a prejudiciului se prescrie în 3 ani de când ai aflat sau trebuia să afli despre prejudiciu și despre cel care răspunde (Codul civil, art. 2038 alin. (1)). Dacă negociezi cu cealaltă parte, prescripția se suspendă până când una dintre părți renunță la negociere (art. 2038 alin. (2)). Pentru vătămarea sănătății Codul civil prevede reguli speciale (art. 404 și 405), dar interpretarea lor nu este simplă. Nu te baza pe ele și nu amâna: dovezile se pierd odată cu timpul.

Pasul 4: dimensiunea penală, în cazuri grave

Încălcarea din neglijență a regulilor sau metodelor de acordare a asistenței medicale de către un medic sau alt lucrător medical poate fi infracțiune, dacă a cauzat vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății ori decesul pacientului. Pedeapsa este închisoarea de până la 3 ani, cu sau fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani (Codul penal, Legea nr. 985/2002, art. 213).

Pentru această infracțiune nu este nevoie de plângere prealabilă a victimei: art. 213 nu figurează pe lista din art. 276 alin. (1) din Codul de procedură penală. Plângerea se depune la organul de urmărire penală (poliție sau procuratură), personal sau prin reprezentant împuternicit (art. 263 alin. (4)). Organul este obligat să primească plângerea privind o infracțiune și să-ți confirme recepția (art. 265 alin. (1)). În astfel de dosare expertiza medico-legală are un rol esențial, de aceea documentele medicale complete contează și aici.

Procesul penal are alte reguli decât cel civil. Alegerea între calea civilă, cea penală sau ambele este o decizie pe care merită să o iei împreună cu un avocat.

Ce faci în primele zile

1.         Cere în scris copiile documentelor medicale.

2.        Notează cronologic ce s-a întâmplat: date, nume, ce ți s-a spus.

3.        Păstrează chitanțele, rețetele și corespondența.

4.        Dacă poți, cere o a doua opinie medicală.

5.        Nu semna declarații sau „renunțări” fără să le înțelegi.

6.        Consultă un avocat înainte de a depune plângeri sau acțiuni, ca să alegi calea potrivită.

Acest conținut are scop informativ și nu constituie consultanță juridică.